Articol scris de Delia Mircea

Delia Mircea, FCCA, este coordonatorul editorial al Contzilla.ro, site-ul contabililor descurcareti, inca de la infiintare (2008). Experienta profesionala a editorului include doua banci, o importanta firma de soft contabil si ERP si o multinationala . In calitate de editor al Contzilla.ro a publicat peste 4.000 de articole de fiscalitate si contabilitate, articole citite de peste 5.000.000 de ori, de catre 1.500.000 de vizitatori unici.
Home | | 10 termeni utili in domeniul salarizarii

Publicat in 09-07-2018

Vom continua in acest articol sa explicam seria celor mai utilizati 10 termeni din domeniul salarizarii:

1. Stat de plata

Statul de plata este numit si stat de salarii si este documentul care sta la baza calculului drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiilor si al altor sume datorate si inregistrate in contabilitate. 

Statul de salarii se intocmeşte lunar, pe baza documentelor de evidenta a timpului lucrat efectiv, a evidentei si a documentelor privind retinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihna, a certificatelor medicale etc..

Statul de salarii se semneaza, pentru confirmarea exactitatii calculelor, de catre persoana care determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii.

In mod normal orice stat de plata trebuie sa contina cateva informatii esentiale cum ar fi: datele societatii; perioada pentru care a fost intocmit; numele si prenumele salariatului; venitul de incadrare; venitul brut realizat; venitul net realizat; valoarea contributiilor si a impozitului; valoarea deducerii personale; alte deduceri suplimentare.

Atentie! Statul de salarii se arhiveaza, timp de 50 de ani, la compartimentul financiar contabil. Este documentul cu cea mai indelungata perioada de arhivare.

2. Pontaje

Pontajele sunt acele documente justificative care atesta numarul de ore lucrate de catre o persoana (salariat), intr-un anumit interval de timp, in vederea calcularii beneficiilor salariale.

Atunci cand contabilitatea este externalizata, contabilul va intocmi pontajul in baza condicii de prezenta intocmita de angajator (societatea client).

3. Condica de prezenta

Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, document denumit condica de prezenta, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit ale programului de lucru si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.

Condica de prezenta a devenit obligatorie incepand cu data de 7 august 2017, scopul acesteia fiind de a evidentia timpul real de munca efectuat de fiecare salariat la locul sau de munca.

In baza acestui document, contabilul sau responsabilul de resurse umane va intocmi pontajele si va calcula elementele din statul de plata.

4. Adeverinta de vechime in munca

Adeverinta de vechime in munca este un document care atesta durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate a salariatilor si pe care angajatorii sunt obligati sa il puna la dispozitia angajatilor. 

Practic acest document inlocuieste carnetul de munca al salariatilor, care nu se mai intocmeste din anul 2011. In cazul in care angajatorul nu poate sau nu doreste sa elibereze salariatilor o adeverinta de vechime in munca, aceasta poate fi eliberata direct de la ITM.

Exista multe modele de adeverinte de vechime in munca. Acestea trebuie sa contina urmatoarele elemente obligatorii:

• datele de identificare ale angajatului;

• datele de identificare ale CIM-ului pe baza caruia se atesta vechimea;

• durata activitatii angajatului;

• functiile ocupate de angajat in perioada in care a avut contract de munca;

• daca exista modificari ale CIM-ului;

• salariul de baza, inclusiv sporuri care intra in calculul punctajului mediu anual;

• vechimea in munca, in meserie si in specialitate;

• perioadele de concediu fara plata;

• absentele nemotivate de la serviciu, daca au existat.

5. Contributii sociale

In vederea asigurarii salariatilor in sistemul de sanatate si pensii, acestia trebuie sa suporte din venitul realizat doua contributii salariale CAS in cota de 25% si CASS in cota de 10%. Acestea se mai numesc si contributii sociale.

Mai mult decat atat angajatorul va trebui sa plateasca pentru angajat o contributie sociala – contributia asiguratorie pentru munca (CAM) in cota de 2.25%.

Contributia asiguratorie pentru munca se datoreaza pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor, definite la art. 76 alin. (1) – (3) CF, dupa caz, acordate de catre contribuabilii prevazuti la art. 2201 lit. a), respectiv realizate de catre persoanele fizice prevazute la art. 2201 lit. b). 

Baza lunara a contributiilor sociale o reprezinta suma castigurilor brute realizate din salarii si venituri asimilate salariilor, in tara si in strainatate, cu respectarea prevederilor legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala pe care Romania le-a semnat.

6. Impozit pe salarii

Pe langa contributiile sociale, asupra veniturilor de natura salariala se mai aplica o cota de 10% reprezentand impozitul pe salarii. Veniturile asupra carora se aplica cota de impozit sunt urmatoarele: activitati independente; salarii si asimilate salariilor; cedarea folosintei bunurilor; investitii; pensii; activitati agricole, silvicultura si piscicultura; premii; alte surse.

Exista categorii de persoane care pot fi exceptate de la plata impozitului pe salarii cum ar fi: persoanele cu handicap sau programatorii (daca indeplinesc cateva conditii prevazute de legislatia in vigoare).

7. Deducere personala

Un beneficiu fiscal oferit in mod direct de catre stat pentru salariatii cu un venit brut sub 3.600 lei pe luna este asa numita deducere persoanala.

Practic prin intermediul acestei deduceri, o parte in impoziul pe salariu pe care angajatorul oricum trebuia sa ii plateasca statului, nu se va mai duce la stat, ci se va reflecta in salariul net al angajatului (crescand), cuantumul deducerii fiind diferit in functie de numarul persoanelor in intretinere si de valoarea venitului brut al angajatului.

Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 510 lei lunar.

Deducerea personala se acorda persoanelor fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.950 lei inclusiv, astfel:

• pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 510 lei;

• pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 670 lei;

• pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 830 lei;

• pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 990 lei;

• pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 1.310 lei.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.951 lei si 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus.

Pentru angajatii care au mai multe contracte individuale de munca, de deducere personala se poate beneficia doar la un singur angajator, la cel la care este functia de baza.

In vederea beneficierii de deducere personala, angajatii vor trebui sa depuna la angajatorul la care detine functia de baza o declaratie pe proprie raspundere in care sa mentioneze acest lucru precum si datele cu privire la persoanele care sunt in intretinerea sa, daca este cazul.

8. Revisal

Inspectoratul Teritorial de Munca pune la dispozitia angajatorilor aplicatia online REVISAL (Registrul General de Evidenta a Salariatilor) in vederea simplificarii procesului de inregistrare/modificare/suspendare/incetare a contractelor individuale de munca ale salariatilor. 

Practic, in aplicatia Revisal se tine evidenta salariatilor angajati cu contract individual de munca si a modificarilor care intervin in ceea ce priveste tipul contractului, salariul de incadrare, sporurile la salariu, norma de lucru, functia etc).

Accesul la aplicatia Revisal o va avea angajatorul, care se va putea loga cu un user si o parola obtinute prin depunerea unei documentatii la organul competent.

Iata cateva termene pe care trebuie sa le cunosti cu privire la inregistrarea in Revisal:

• Angajarea unui salariat – se inregistreaza cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariat.

• Modificarea salariului brut/sporuri/adaosuri – se inregistreaza in registru intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii.

• Alte modificari aduse la CIM – se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara intrarii in vigoare a modificarilor aduse la CIM.

• Suspendare si incetare suspendare – se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara datei suspendarii/incetarii suspendarii CIM.

• Incetarea CIM – se inregistreaza in registru cel tarziu la data incetarii CIM sau la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat incetarea.

9. Concediul paternal

Concediul paternal este reglementat de Legea nr. 210/1999 – “Legea concediului paternal”, acesta acordandu-se in scopul de a asigura participarea efectiva a tatalui la ingrijirea noului-nascut.

In cazul in care titularul dreptului la concediu paternal este asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat, el are dreptul la un concediu paternal platit de 5 zile lucratoare.  

Daca titularul dreptului la concediu partenal a obtinut atestatul de absolvire a unui curs de puericultura, atunci acesta va mai beneficia, in plus, de inca 10 zile lucratoare.

Tatal care satisface serviciul militar obligatoriu are dreptul, la nasterea propriului copil, la o permisie de 7 zile calendaristice.

Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului. 

10. Preaviz

Preavizul (o anumita perioada de timp) are rolul de protectie atat pentru angajator cat si pentru angajat. Angajatorului i se va acorda un timp pentru a gasi o persoana inlocuitoare, potrivita pentru postul ramas liber iar angajatului i se va acorda un timp pentru gasirea unui nou loc de munca.

Preavizul la concediere:

Potrivit Codului Muncii, persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare. Fac exceptie de la prevederile de mai sus, persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. d), care se afla in perioada de proba.

Preavizul la demisie:

Potrivit Codului Muncii, termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere. 

avatar
  Aboneaza-te  
Anunta-ma

Autentificare Cloud

Contact