Articol scris de Miruna Ursache

Home | | Cum generam idei si rolul lor in cadrul unui business

Ca parte din misiunea noastra de a deveni cel mai bun prieten al antreprenorului roman, dorim sa va oferim cat mai multe informatii pentru dezvoltarea afacerilor. Astfel ca vom incepe o noua serie de articole care vor cuprinde ideile si sfaturile lui Marius Ghenea, asa cum apar ele in cartea “Antreprenoriat, Drumul de la Idei catre Oportunitati si Succes in Afaceri". Primele dintre aceste articole vor cuprinde sfaturi din seria "Cum sa incepi o afacere".

Marius Ghenea este Director de Investitii in cadrul fondului 3TS Capital Partners, antreprenor, business-angel, co-fondator al Venture Connect si profesor de Antreprenoriat, Inovatie si New Business Ventures in cadrul Maastricht School of Management. Totodata, a fost co-organizator al School for Startups Romania si este unul dintre fondatorii programului Business Drive pentru antreprenori si manageri.

In capitolul al doilea al cartii, Marius Ghenea ridica intrebari cu privire la importanta ideilor in cadrul unui business "Si atunci, revenind la intrebarea initiala, care ar fi totusi valoarea ideilor? Cu siguranta, in plan social, in plan politic sau in plan cultural, ideile sunt cele care fac diferenta, care ne ajuta sa trecem dintr-o etapa in alta, asa ca valoarea lor este insemnata, cu toate ca si in acele domenii, ideile fara o aplicare potrivita, fara a capata aderenta, ele nu pot face vreo diferenta: asa incat, si in aceste domenii, probabil regula cu 1% inspiratie si 99% transpiratie ramane in mare parte valabila.

In ceea ce priveste succesul in afaceri si rolul ideilor, eu am o parere care poate suna cinic, anume ca orice idee, in sine, nu valoreaza nimic. De ce spun asta? Pentru ca in realitate, valoarea cuantificabila a unei idei este data de ceea ce produce acea idee. In general, in business, analiza valorii unei afaceri se face fie pe rezultatele actuale (ca un multiplu al profitabilitatii actuale sau ca un procent din veniturile actuale sau o combinatie a acestora), fie pe niste rezultate viitoare estimate, situatie in care se calculeaza de obicei sumele de cash pe care afacerea le poate produce in viitor, discountate si aduse inapoi la momentul prezent. Iata de ce, pur si simplu o idee, fara nici cea mai mica aplicatie, are o valoare zero, pentru ca ea, in sine, nu poate produce absolut nimic.

IDEILE VALOROASE POT FI GENERATE LA COMANDA! Da, oricat ar parea acest concept in contradictie cu notiunea de „idee” care inseamna inspiratie, ideile bune pot fi generate in functie de necesitati, nu trebuie nici sa le cumparam si nici sa le „visam”. Iata cateva metode structurate de a genera idei valoroase, multe dintre ele va sunt probabil deja cunoscute:

1. Focus groups

Atunci cand aveti o problema in business, dar si atunci cand vreti sa generati o noua idee de business, un focus-group (sau un set de focus-groups) bine organizat va poate ajuta foarte mult; ca o recomandare, nu faceti asa ceva pe cont propriu, daca nu aveti experienta necesara, ci apelati mai bine la un consultant, la un specialist.

2. Brainstorming

O metoda excelenta de a genera idei cu potential, mai ales daca puteti sa adunati un grup cat mai potrivit pentru un astfel de brainstorming (la limita, puteti face si singuri acest brainstorming, dar cum regula de baza in acest exercitiu este generarea unui volum cat mai mare de idei, e bine totusi sa existe un grup de minim 3-4 persoane care sa genereze aceasta „furtuna de idei”). Regulile sunt simple si clare, cea mai importanta fiind „nu se admit critici”. Cu alte cuvinte, oricat de absurde ar parea unele idei generate in acest sistem, ele nu trebuie criticate, pentru a nu bloca fluxul creativ al celor care propun aceste idei.

3. Brainwriting

Spre deosebire de brainstorming, adaugarea ideilor se face in scris, ceea ce poate largi grupul de participanti, deoarece prezenta fizica nu mai este necesara (poate fi realizat pe un forum Internet sau pur si simplu prin e-mail). Ca si la brainstorming, trebuie stabilite regulile de la inceput, trebuie sa existe un moderator, trebuie sa existe o tematica foarte clara si trebuie sa existe niste limite de timp prestabilite.

4. Brainstorming invers!

Spre deosebire de brainstorming, varianta de reverse brainstorming permite si criticile, asa ca este bine de folosit doar atunci cand ideile sau tematica dezbaterii sunt ceva mai avansate, nu de la primele intalniri, pentru ca altfel, asa cum spuneam, creativitatea poate fi afectata.

5. Analiza inventarului de probleme

Toate afacerile viabile provin, in realitate, nu de la o idee geniala ci de la identificarea unei nevoi reale in piata si apoi de la gasirea unor solutii eficiente de a rezolva acea nevoie, problema sau durere a consumatorilor. Iata de ce o metoda foarte eficienta in identificarea unor idei bune de afaceri este analiza inventarului de probleme, de obicei in legatura cu un anumit domeniu sau cu o anumita activitate, pentru a fi mai eficient. Pe masura ce acest inventar al problemelor este alcatuit, in paralel cu acesta se construieste si o lista de solutii pentru rezolvarea cat mai eficienta a acelor probleme ale clientilor.

6. Metoda Gordon

Metoda Gordon este o metoda antiintuitiva, in care vrem sa gasim o idee pe o anumita directie specifica, insa nu indicam de la inceput care este acea directie participantilor la meeting, ci le dam o asociere mai larga, chiar daca avand o legatura indirecta cu subiectul (de exemplu daca vrem sa gandim o idee pentru un nou site social de dating, am putea indica participantilor conceptul „prietenie” si ei ar trebui sa vina cu idei pe aceasta directie, fara sa stie de la inceput ca lucram de fapt la o idee de social-networking).

7. Metoda notebook-ului colectiv

O metoda colaborativa in care fiecare membru al echipei scrie intr-un notebook ideile care ii vin intr-un anumit interval de timp (o zi, o saptamana) si apoi il da mai departe urmatorului membru, iar la final se poate discuta pe baza tuturor ideilor care au fost colectate si va fi aleasa cea mai potrivita.

8. Listarea atributelor

Se alcatuieste o lista de atribute pentru problema sau problemele cu care ne confruntam, dupa care, urmarind acea lista de atribute, gasim pas cu pas si idei sau solutii la problemele aflate in dezbatere. O metoda asemanatoare este metoda numita „Check-List”, in care se insira pe o lista lunga diverse variatii sau modificari care ar putea fi propuse pentru un produs sau o idee, apoi pe aceasta baza se iau deciziile cele mai potrivite (functioneaza cel mai bine atunci cand ideea pe care vrem sa o obtinem este una bazata pe o alta idee sau solutie existenta in piata, iar noi dorim doar sa venim cu lucruri diferite sau mai bune decat cele deja oferite.

Iata aici o scurta lista pe care analiza unui asemenea produs nou pe care vrem sa il „inventam” ar putea avea loc:

  • exista noi metode de a folosi produsul, noi cai de a-l pune la lucru?
  • ce am putea copia, ce am putea gasi similar in trecut, ce am putea emula?
  • ce am putea modifica in ceea ce priveste culoarea, forma, materialul?
  • putem face mai mare, mai mic, miniaturiza, putem multiplica?
  • putem schimba componentele, putem schimba diverse elemente intre ele, putem schimba cauza cu efectul?
  • putem sa il facem invers, sa il intoarcem cu 180%, sa ii inversam rolul?
  • putem sa combinam, sa folosim un aliaj, sa amestecam, sa combinam ceea ce face acest produs cu ce fac alte produse?

9. Abordarea „Viseaza mare”

Aceasta abordare, numita de americani „Dream Big Approach”, este una destul de mult intalnita in activitatea multor antreprenori. Conceptul este ca, daca vrei sa ajungi cat mai sus, trebuie in primul rand sa iti setezi niste obiective cat mai ambitioase. Din acest punct de vedere, nu este un lucru rau ca antreprenorii viseaza uneori la realizari care sunt, pur si simplu, in afara posibilitatii lor fizice de realizare. Totul este ca dupa un astfel de exercitiu creativ, in care visezi cu ochii deschisi la modul cum compania ta va schimba lumea (sau, dupa caz, la milioanele de dolari pe care le vei realiza tu insuti in acest proces), sa poti reveni cu picioarele pe pamant si, bazat pe „visul” de mai devreme, sa poti schita un plan realizabil si actionabil imediat. Si cine stie, poate ca pana la urma, chiar si visul acela aparent irealizabil va fi mai aproape decat ai crezut vreodata…

In afara de aceste cateva metode structurate de generare a ideilor, mai exista numeroase alte metode, cum ar fi Asocierile Libere, Relatiile Fortate, Analiza Parametrizata etc. Este doar o mica dovada in plus a faptului ca ideile bune se gasesc peste tot, cu conditia sa stii sa le gasesti, sa le scoti la suprafata si apoi, mult mai important, sa le pui corect in aplicare.”

La finalul acestui capitol, cateva sfaturi personale cu privire la modul cum puteti, separat de generarea structurata a ideilor, sa va asigurati ca maximizati potentialul vostru natural de a produce idei bune, oricand atunci cand aveti nevoie de ele:

  • Folositi la maximum timpul zilei (sau al noptii) atunci cand nu aveti vreo grija imediata, pentru ca acela este timpul cel mai creativ al fiecaruia dintre noi;
  • Uneori, oricat ne-am stradui (sau poate tocmai pentru ca ne straduim prea mult), intram intr-un „unghi mort” in care nu ne mai vin deloc idei bune; acela este momentul in care trebuie sa intrerupem procesul de gandire, pentru ca nu va mai genera nimic bun;
  • Cartografiati-va mintea! Desi avem in prezent tot felul de metode informatice de a structura o informatie, de a organiza aceasta informatie, eu as recomanda, in acest caz in mod special, sa luati pur si simplu o foaie alba de hartie si sa puneti acolo problemele care va framanta
  • Programati-va visul cu ochii deschisi!
  • Radeti mai mult de problemele pe care le aveti!"

Cititi in continuare blogul, deoarece vor urma si alte articole interesante care sa va inspire in dezvoltarea afacerii voastre. 

avatar
  Aboneaza-te  
Anunta-ma

Autentificare Cloud

Contact