Marius Ghenea considera in cartea lui, “Antreprenoriat, Drumul de la Idei catre Oportunitati si Succes in Afaceri”, ca exista o serie de trasaturi comune antreprenorilor din intreaga lume, dupa cum urmeaza:
"Discutand despre mituri si stereotipuri legate de antreprenoriatul romanesc si cel de pretutindeni, multi oameni ma intreaba care cred ca ar fi totusi niste trasaturi reale si relativ generale pentru antreprenorii de la noi in aceasta perioada. Fara sa pot intr-adevar generaliza prea tare, pentru ca fiecare persoana este diferita (din fericire, cum ar spune o reclama), cred ca exista anumite elemente comune, care transcend categoriile de varsta sau educatie, pe care eu le-am grupat in plusuri si minusuri, sau in puncte tari si puncte slabe"
Puncte tari ale antreprenorilor romani:
Creativitate:
- idei antreprenoriale dintre cele mai diverse si mai interesante, spre deosebire de antreprenorii din alte tari (mai cu seama din Europa Centrala) care in general merg mai mult pe „drumuri batute”, incercand cu precadere sa copieze idei din piete mai mature (care, din pacate, nu functioneaza intotdeauna la fel in piete emergente);
Inteligenta
- antreprenorii romani vin de multe ori cu solutii out-of-the-box atunci cand anumite probleme noi apar si necesita o rezolvare;
Calitati de comunicator bune
- spre deosebire de alti antreprenori intalniti de mine in tari din regiune, antreprenorii romani sunt ceva mai clari cu privire la obiectivele lor si la actiunile necesare pentru a atinge acele obiective (dar aceasta este o comparatie relativa, intrucat in realitate majoritatea antreprenorilor de oriunde au o problema substantiala in a-si impartasi celor din jur viziunea);
Energie si daruire
- antreprenorii romani pot sa munceasca in ritm 24/ 7 pentru multi ani la rand, atunci cand nevoile companiei o cer;
Puncte slabe ale antreprenorilor romani:
Exces de imaginatie
- de multe ori, creativitatea excesiva nesustinuta de un plan fezabil lucreaza in defavoarea antreprenorilor romani, deoarece multe idei care suna bine la o prima privire, se dovedesc a fi imposibil de implementat intr-o afacere profitabila;
Inabilitatea de a lua decizii rapid
- majoritatea antreprenorilor pe care i-am cunoscut in Romania vor sa ia intotdeauna „cea mai buna decizie”, ceea ce de multe ori intarzie mult procesul decizional in organizatiile lor; opinia mea ferma in acest domeniu ramane aceea ca o decizie mai putin buna luata imediat este mai buna decat o decizie mai buna luata mai tarziu (de multe ori prea tarziu); cel putin, in cazul luarii rapide a unei decizii mai putin inspirate, antreprenorul va intelege la fel de repede unde a gresit si va putea invata din acea greseala; lipsa unei decizii este cea care „ingheata” organizatia si poate avea uneori consecinte fatale;
Lipsa de pregatire in domeniul planificarii financiare a afacerii
- o mare parte a antreprenorilor romani se bazeaza exclusiv pe intuitia lor antreprenoriala in ceea ce priveste planificarea cash-flow-ului companiei si alte elemente de planning financiar absolut necesare unei dezvoltari armonioase a afacerii; aici, educarea antreprenorilor este perfect realizabila (un curs de management financiar aplicat la problematica antreprenoriala, mai ales pe start-up), dar avem o problema endemica din acest punct de vedere in societatea romaneasca, deoarece nu numai initiativele antreprenoriale duc lipsa unei planificari financiare minime, ci si familiile si persoanele fizice (spre deosebire de natiunile occidentale unde fiecare familie are o bugetare a costurilor si veniturilor, la noi asemenea notiuni sunt inca in mare parte ignorate atat de familii, cat si de firmele mici antreprenoriale, din pacate);
Delegarea insuficienta a responsabilitatilor companiei catre echipa
- antreprenorii romani, chiar mai mult decat cei din multe alte tari, se straduiesc excesiv sa pastreze totul sub controlul propriu, fie din considerente de prudentialitate legate de increderea pe care o au in angajati, fie cel mai adesea de sindromul „eu stiu mai bine” pe care il manifesta multi antreprenori, chiar in domenii pentru care nu au neaparat pregatirea necesara; aceasta lipsa de delegare nu face decat sa atraga antreprenorul in tot felul de activitati lipsite de importanta pentru companie, dar care solicita resurse de timp ample, pe care acesta nu le are, ajungand sa lucreze 24/7, ceea ce duce intr-un anumit timp la extenuare, decizii gresite, alocarea incorecta a prioritatilor si, pana la urma, la efecte negative pentru toata afacerea.
Cu siguranta ca listele punctelor tari si punctelor slabe nu se opresc aici. Voi cu ce alte caracteristici ati completa listele respective?
In cadrul cursului de antreprenoriat pe care il sustine (click aici pentru mai multe informatii), Marius Ghenea analizeaza si detaliaza componentele cheie ale unei afaceri inca din etapa startup, dar si pe parcursul acesteia si modul in care ele se intrepatrund pentru a cladi un business durabil, profitabil, solid, de succes.
